Thursday, September 1, 2011

Cu dor.

   Si eu gresesc.Poate gresesc chiar acum pentru abundenta mea sinceritate.Dar aici,inima mea vorbeste.De ce mereu se repeta aceiasi poveste?Aceleasi sentimente,regrete.Tin prea mult la tine ca sa nu o spun.Am nevoie de tine..de tot ce imi poti oferii.Sunt si am fost naiva.Nu am realizat ce era in fata ochilor mei.Acum,numai la tine ma gandesc.Constant imi patrunzi mintea ca o raza de soare..Ma gandesc la acel zambet minunat,si abia acuma realizez cat imi lipseste.Cat de minunat este.
   Vreau sa cad in bratele tale calde..sa ma saruti atat de pasional incat inima mea bate ca nebuna.Sa imi petrec zilele cu tine,facand orice.Absolut orice..sa fiu cu tine,atat.Alergam unul spre altul,in acelasi sens,dar niciodata nu ne intalnim.Obsesia,impresia,depresia.Dar stim,este prea tarziu.Pentru mine,pentru tine..pentru noi.Singura solutie?Sa astept ca timpul sa imi linisteasca sufletul.Sa pot sa zambesc fara sa fiu sarcastica.Sa fiu fericita fara sa ma mint pe mine insumi.Brusc cerul meu senin,a fost intunecat de o mie de nori...Si ploua,ploua in mine.
        Unele momente din viata ne marcheaza pentru totdeauna.Te trezesti,singur si pustiu,in mijlocul camerei,cu respiratia taiata si ochii inlacrimati.Mainile iti tremura necontorabil de repede.Lumina este atat de izbitoare,incat iti acopera toata fiinta..

No comments:

Post a Comment